1. Sfaturi pentru o alimentație sănătoasă

2. Sfaturi pentru a face alimentele mai uşor digerabile

3. Tabel de utilizare a condimentelor

4. Hiperaciditatea corpului și tratamentul ei prin alimentație

5. Dieta grupelor sanguine sub lupa specialiștilor

1. SFATURI PENTRU O ALIMENTAȚIE SĂNĂTOASĂ

CENTRUL MEDICAL AYURVEDA SIBIU

Dr. Ovidiu Chiș

Asigură corpului tău lichidele necesare

- Incearcă să bei 2 litri de apă pe zi (inclusiv ceaiuri, limonadă sau sucuri naturale).

- Elimină băuturile răcoritoare sintetice. Inlocuieşte-le cu sucuri naturale fără adaos de zahăr, conservanţi sau arome sintetice.

- Nu beţi băuturi reci de la frigider sau cu gheaţă. Lichidele reci întârzie digestia şi sporesc congestia şi acumularea de mucus în căile respiratorii şi digestive.

De ce?

Corpul uman are între 60 şi 80 % apă. Este important ca lichidele băute să fie cu un pH neutru sau uşor alcalin. Băuturile răcoritoare sintetice sunt foarte acide (pH 2,5-3) şi au un efect nociv în special asupra ficatului şi pancreasului.

Consumă doar grăsimi sănătoase

Uleiurile vegetale obţinute prin presare la rece sunt esenţiale pentru o alimentaţie echilibrată, fiind considerate medicamente pentru corp în medicina ayurveda. Ele hrănesc sistemul nervos, asigură grăsimile necesare construcţiei corpului şi conţin substanţe valoroase, (acizii graşi omega 3, 6 şi 9), care protejează corpul de îmbolnăvire şi îmbătrânire.

Elimină complet din alimetatie uleiurile rafinate şi margarina. Uleiurile rafinate sunt produse prin distilare la 240 grC în amestec cu benzină, şi sunt apoi dezodorizate şi albite cu sodă caustică.

Untul şi uleiul extras la rece sunt alimente sănătoase, cu rol de protecţie a sistemului nervos şi cardio-vascular. Ele nu măresc colesterolul decât dacă sunt şi alte tulburări metabolice.

De ce?

Uleiurile rafinate conţin toxine şi grăsimi modificate ce nu pot fi folosite corect în celule şi apar modificări patologice ale membranelor celulare. Structura chiminică a uleiurilor rafinate este distrusă şi pot fi comparate mai mult cu o masă plastică decât cu un aliment.

Grăsimile animale şi prăjelile sprasolicită vezica biliară şi ficatul, şi duc la instalarea unor afecţiuni organice sau metabolice.

Laptele omogenizat are componentele dezintegrate, nu se strică, nu se smântâneşte şi e mai mult un balast pentru digestie. El produce exces de mucus şi alergii, obezitate, colite sau ulcer gastro-duodenal.

Evită alimentele care conţin grăsimi ascunse şi de calitate proastă: mezelurile, brânza topită, chipsurile şi unele dulciuri.

Redu cantitatea de carne

- Mezelurile nu sunt sănătoase şi datorită conţinutului ridicat în aditivi cum sunt nitriţii, conservanţii şi întăritorii de gust.

- Înlocuieşte carnea animalelor crescute forţat, cu cea care provine din animale crescute biologic, sau cu preparate din soia, ori cu ciuperci de cultură.  Cel mai bine este să devi lacto-vegetarian.

De ce?

Prin produşii rezultaţi din metabolism, carnea produce aciditate. Carnea animalelor crescute cu mixturi furajere şi îngrăşate cu hormoni de creştere, este mult mai nesănătoasă decât cea a animalelor hrănite cu ierburi şi cereale.

Consumă mai multe alimente naturale

- Elimină dulciurile concentrate. Înlocuieşte dulciurile cu fructe şi zahărul cu mierea de albine sau zahăr brun. Dacă nevoia de a mânca dulciuri devine copleşitoare, mănâncă din când în când un pătrăţel de ciocolată neagră sau câteva fructe uscate.

- Renunţă la sticksuri, chipsuri, îngheţată, napolitane, biscuiţi, bomboane. Inlocuieşte aceste gustări cu fructe.

- Prepară alimentele cu mirodenii: cimbru, chimion, piper, busuioc, oregano, enibahar, boabe de muştar, ghimbir, usturoi etc. Evită amestecurile de condimente care conţin glutamat de sodiu (vegeta) sau îndulcitori (aspartam, zaharină, sucramat).

- Renunţă la ketchup şi sosuri preparate industrial. Sunt foarte acide. Redu cantitatea de sare şi alimentele sărate.

De ce?

Alimentaţia chimizată este una din cauzele îmbolnăvirii la omul modern. Consumând curent aceste alimente, omul poate introduce în organism aproximativ 4-5 kg. de aditivi alimentari sintetici pe an.

Îngheţata produce blocarea digestiei, formează mari cantităţi de mucus ce se elimină prin afecţiuni ale aparatului respirator. Conţine în cea mai mare parte aditivi care în timp declanşează inflamaţii şi substanţe anticongelare (antigel) care intoxică ficatul.

Mănâncă alimente compatibile

- Nu mânca între mese. Stomacul trebuie să se golească complet şi apoi poţi servi un fruct sau o gustare dulce.

- Nu mânca proteine cu glucide (carne cu cartofi ori fasole cu dulciuri) şi nici proteine vegetale împreună cu proteine animale (fasole cu carne sau linte cu brânză). Foloseşte garnituri pe bază de legume, salate.

De ce?

Fructele sau dulciurile după masă vor fermenta, producând aciditate şi gaze. Proteinele se digeră la un pH acid, iar gucidele la un pH alcalin. Consumate împreună fermentează şi întârzie digestia.

Asigură-ţi un regim alimentar echilibrat

- O zi pe săptămână este bine să mănânci numai fructe şi sucuri naturale de fructe şi legume. Este o metodă de detoxifiere şi asigură vitaminizarea organismului.

- Incepe-ţi ziua cu un pahar mare de apă plată sau apă alcalină. Dimineaţa corpul are cea mai mare nevoie de hidratare.

- Include mişcarea fizică în activităţile zilnice.

- Gândeşte pozitiv. Înlătură gândurile inutile legate de nemulţumirile mărunte. Ele duc la ocuparea minţii şi a subconştientului cu gânduri negative care pot bloca bucuria şi fericirea să predomine.

De ce?

Consumând multe cereale, legume şi fructe şi mai puţine alimente concentrate ca ouăle, carnea, brânzeturile, grăsimile şi dulciurile, îţi compui un regim echilibrat şi îţi asiguri necesarul de glucide, lipide, proteine şi aminoacizi esenţiali, enzime şi vitamine, oligoelemente şi minerale. Alimentele care conţin multă apă sunt mai uşor de digerat decât cele concentrate.

Nu mănânc carne. Sunt vegetarian. N-aş putea sa văd ochii blânzi ai unui animal, încrederea cu care îţi mănâncă din palmă, viaţa în toate aspectele ei care palpită într-un cocoş, miel, purcel sau viţel care te întâmpină în ogradă şi apoi să-l văd întins într-o baltă de sânge, pentru a satisface poftele culinare ale oamenilor.

La om uciderea pentru a mânca este un moft gustativ, nu o necesitate, aşa cum creşterea animalelor pentru sacrificare este o exploatare nemiloasă a altor fiinţe. Animalele crescute pentru carne au o soartă crudă. Trăiesc în cuşti mici unde nici nu se pot întoarce şi au în faţă un jgheab pentru mâncare şi în spate un canal. Plânsetele lor, disperarea din ochii lor, toate acele toxine generate de suferinţa şi agonia cumplită prin care trec, sunt în corpul lor şi se transferă celor care le mănâncă carnea.

Carnea de pui ce o găsim astăzi în magazine este cea mai toxică dintre toate. Puii sunt crescuţi forţat cu chimicale (furaje chimice proteice, amplificatori de gust, hormoni de creştere, antibiotice, calmante), astfel ca la vârsta de o lună şi jumătate, ajung la greutatea pe care o au la patru luni puii crescuţi cu grăunţe şi iarbă.

Sunt atât de bolnavi încât mulţi dintre ei mor înainte de tăiere iar dacă nu sunt tăiaţi la timp, mor repede datorită bolilor. După tăiere carnea este injectată pe benzile abatoarelor cu substanţe care conservă culoarea, gustul, mirosul şi textura. Aceste chimicale măresc greutatea cărnii cu până la 30%. Un al 3-lea val de chimicale este adăugat la prepararea mezelurilor, când se pun mari cantităţi de întăritori de gust, conservanţi, coloranţi şi alte substanţe.

Nimic nu e mai greu de schimbat, decât obiceiurile şi prejudecata omenească. Vă cer să vă treziţi, să simţiţi şi să cugetaţi. Faptul că suntem oameni nu ne dă dreptul să exploatăm nemilos celelalte specii. Facem aceasta fără să fie necesar, doar pentru că nu ne putem debarasa de gusturile şi obiceiurile rele. Prin cultivarea plantelor puntem să acoperim necesarul de alimente mult mai economic decât prin creşterea animalelor. Proteinele din carne nu sunt esenţiale, aşa cum mult timp ne-am obişnuit să credem părerile cercetătorilor plătiţi de marile companii alimentare. Sunt milioane de copii vegetarieni care se dezvoltă normal şi sunt chiar mai sănătoşi. Dacă ar fi fost necesar să ne hrănim cu carne, natura ne-ar fi înzestrat cu colţi şi gheare, dar aşa cum putem vedea, mâinile omului sunt mai potrivite pentru culesul fructelor şi pentru cultivarea legumelor şi cerealelor.       

Oamenii văd inteligenţa şi bunătatea animalelor, credinţa şi devotamentul lor, pentru ca apoi să le întoarcă spatele şi să pună să fie ucise la adăpostul prejudecăţilor că trebuie să se hrănească cu carne. Ne revoltăm dacă animalele de companie sunt tratate abuziv, dar creştem în suferinţă şi ucidem pe bandă rulantă milioane de animale pe zi.

Da, sunt vegetarian şi sunt un prieten al animalelor deşi nu am nici măcar un peşte în acvariu, dar pentru că nu le mănânc, am reuşit să salvez de la moarte mii de păsări şi peşti, zeci şi sute de miei, porci sau viţei.

Filmul documentar  ”De ce nu trebuie să mâncăm carne„

Condimentarea mâncărurilor: Pentru ca mâncărurile să fie uşor digerabile şi pentru ca nutrienţii conţinuti în alimente să se absoarbă uşor în corp fără a fermenta în intestin, medicina Ayurveda a dezvoltat o ramură special destinată preparării şi asezonării mâncărurilor. Iată cele mai importante secrete ale artei culinare Ayurveda:

Imbunătăţirea digestiei este primul pas în vindecarea tuturor bolilor. Reziduurile acide provenite din digestia deficitară, sunt hrană pentru bacteriile nesănătoase. Astfel apar disbiozele intestinale, cauza principală a încărcării corpului cu toxine. Limfa nutritivă provenită din zona intestinală se încarcă cu toxine acide, iar sângele le transportă în corp producând boli în zonele mai sensibile. Mai întâi apar inflamațiile, care netratate se cronicizează și degenereză într-o listă mare de boli.

Condimentele prin uleiurile aromate pe care le conţin, fac alimentele mai uşor digerabile. Este esenţial ca mâncarea să fie uşor digerabilă, pentru a nu stagna în tubul digestiv, evitându-se astfel fermentarea şi putrefacţia alimentelor.

Condimentele au un efect antibiotic natural, ceea ce face posibilă menținerea unei flore intestinale normale. Efecul antibiotic este dat de uleiurile volatile care emană parfumul specific atât de apreciat. Arta culinară este cea mai veche aplicație a acestor uleiuri volatile, ele folosindu-se în pe scară largă în industrie, chimie, cosmetică și parfumuri.

Există două feluri de condimente, în funcţie de modul în care substanţele aromate se impregnează în alimente:

Condimente care cedează substanţele aromate în mediu uleios. Ca o regulă generală acestea sunt seminţele, rădăcinile şi scoarţa plantelor aromate. Exemple: chimen, boabe de muştar, coriandru, piper, scorţişoară, turmeric, ghimbir, ienupăr, nucşoară, usturoi, ceapă, fenicul, cuişoare, enibahar, cardamom sau amestecurile curry. Aceste plante sunt bogate în uleiuri volatile care se dizolvă evident tot în substanţe uleioase. Ele trebuie călite uşor în ulei presat la rece sau în unt la începutul preparării, astfel pătrund în alimente şi le conferă proprietăţi digestive şi carminative. Dacă vor fi adăugate mâncărurilor la sfârşit, substantele aromate nu vor putea fi utilizate pentru că nu sunt uşor solubile în apă şi în consecinţă ele se vor volatiliza în aer, atmosfera din bucătărie va fi încărcată de miresme aromate, dar mâncarea va conţine mai puţine uleiuri volatile, nu va fi aşa de gustoasă şi se va digera mai greu.

Condimente care cedează substanţele aromate în mediu apos. Acestea sunt frunzele şi florile plantelor aromate. Exemple frunze de pătrunjel, ţelină, leustean, măghiran, rosmarin, tarhon, mărar, oregano, mentă, busuioc, cimbru, frunze de coriandru. Ele sunt bogate în vitamine hidrosolubile şi se adaugă mâncărurilor la sfârşit sau după ce au fost luate de pe foc. Dacă sunt adăugate la începutul preparării aromele se evaporă repede și se pierd.

In India, sub influența medicinei ayurveda, prepararea mâncărurilor se face pentru a trata sau preveni bolile și pentru a menține echilibrul corpului în funcție de tipul constituțional.

Intotdeauna rețetele indiene conțin cantități mari de condimente, foarte variate și folosite din belșug, iar arta culinară este considerată știința de a le combina, doza și de a le adăuga la momentul potrivit. Este bine să învățăm să folosim mai mult decât doar sare și puțin piper și să ne obișnuim cu gustul intens-aromat al condimentelor, pentru a ne menține sănătoși.

3. TABEL DE UTILIZARE A CONDIMENTELOR

Denumire

Mancarea asezonata

Actiuni si indicatii terapeutice

ANGELICA

dulciuri, salate

purificator, digesiv, antistres

ANASON

supe, mancaruri usoare, dulciuri

tonic,  stimuleaza digestia, favorizeaza respiratia, actiune vermifuga

ARDEI IUTE

branzeturi, legume

stimulator si tonic general; in raceli  (impreuna cu cimbrisor si coaja de lamaie)

BUSUIOC 

legume, salate, sosuri, supe, ciorbe

surmenaj intelectual, antidepresiv, stimuleaza circulatia cerebrala, bronsic

CARDAMON

dulciuri, bauturi, lapte

teniaza, sinuzita, reumatism, anemie

CHIMEN

supe, branzeturi, patiserie

stimuleaza digestia, carminativ, expectorant, antispastic vascular

CIMBRISOR

salate de legume si fructe 

digestie, sistem imunitar

CIMBRU

supe, sosuri, ghiveci 

digestiv, reduce toxicitatea alimentelor, colita

CORIANDRU

dulciuri, mancaruri gatite (orez, cartofi)

indigestie, balonari, colici abdominale, antidepresiv

CUISOARE

dulciuri, lapte

antiseptic puternic

DAFIN

legume, fasole, soia, dulciuri, lapte

astm bronsic, pinteni ososi, memorie slaba

IENIBAHAR

dulciuri, lapte

antitoxic, colita, hipertensiune, colici

FENICUL

dulciuri, lapte

antibiotic, laxativ, expectorant, diuretic

GHIMBIR

salate, lapte, orez, legume

digestiv, circulator, gripa, guta, rau de miscare

HREAN

legume, salate

antiseptic, imunostimulant

IENUPAR

legume (varza), soia, dulciuri

diabet, acnee, guta, diuretic

LEUSTEAN

legume, fasole, supe, salate

antireumatic, tonic nervos, antitoxic

MAGHIRAN

legume, supe, sosuri, soia.

tonic cardiac, nevroza, menopauza

MARAR

salate, legume, oua, branza

stimuleaza activitatea endocrina, digestia

MENTA

salate, cartofi, dulciuri, lapte

diaree, balonari, infectii digestive

MUSTAR (seminte)

soia, ghiveci de legume, orez

expectorant, laxativ, stimulator

NUCSOARA

dulciuri, legume, oua, supe

diaree cronica, infectii intestinale, insomnie, balonari, litiaza biliara

OREGANO (sovarf)

legume, sosuri, supe, pizza, soia

stimuleaza  digestia, carminativ, bronhodilatator

PIPER

legume, supe, salate

astenie, obezitate, insuficienta circulatorie periferica; nu se ia in ulcer

ROZMARIN

salate, legume, fasole

tonic nervos, purificator

SCORTISOARA

dulciuri, lapte

stimuleaza circulatia sangelui, digestiva, vermifuga

TARHON   

sosuri, supe

tratamentul digestiei lente, al colitei

TELINA

legume, fasole, supe, salate

mareste imunitatea, tonica, vermifuga

USTUROI

legume, branzeturi

antiseptic, imunostimulant, boli cardio-vasculare